Project Description

GALERIE FOTO

PREOT SLUJITOR

Pr. Protos. Dumitru Buzdugan
Pr. Protos. Dumitru BuzduganPreot slujitor
Mănăstirea Sf. Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt

STAREȚĂ

Pr. Arhim. Ștefan Gușă
Pr. Arhim. Ștefan GușăStareță
Mănăstirea Sf. Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt

ADRESĂ

SAT CODĂEȘTI, COM. CODĂEȘTI

JUD. VASLUI

PREZENTARE

Acces/Localizare
Este situata la 500 m in dreapta soselei Iasi-Vaslui si la 3 km est de Codaesti. Pana la Vaslui, aflat la sud de manastire, sunt 30 km.
Asezamantul este construit la baza unui deal ce se continua cu terenuri arabile. La rasarit este o depresiune de circa 1 km latime, dupa care urmeaza dealuri inalte cu pasuni si pajisti. La sud perspectiva este deosebit de frumoasa: o depresiune intre doua dealuri. in partea de sud-est, pe o magura foarte inalta (Movila lui Burcel, unde Domnul Moldovei, stefan cel Mare si Sfant, s-a intalnit cu eroul sau), se afla biserica schitului Sfintii imparati Constantin si Elena.

Istoric
in zona n-a existat niciodata viata monahala. Dupa revolutia din 1989, doi parinti calugari, plecati din Codaesti, Andrei de la schitul Icoana Neamt si Haralambie de la manastirea Slatina, judetul Suceava, au dorit si au initiat infiintarea manastirii. Un grup de credinciosi au format un comitet de actiune, au obtinut toate actele necesare si-au inceput constructia primei cladiri si a bisericii in noiembrie 1993, dupa sfintirea locului la 2 iulie 1993 de catre Episcopul de Husi, Ioachim. Paraclisul a fost sfintit la 2 iulie 1996 tot de catre Episcopul Ioachim. in continuare, organizarea si ridicarea celorlalte constructii au fost realizate prin osardia Arhimandritul stefan Guse, devenit staretul manastirii.
Date tehnice/Biserica
Paraclisul este o constructie din zid, pe temelie din bolovani de piatra. Spatiul este compartimentat in altar, naos, pronaos si pridvor inchis. Altarul este spatios, luminat de o fereastra mare la rasarit si alta mica patrata pe peretele sudic. Catapeteasma este din lemn de stejar foarte frumos sculptat. Naosul, cu absidele nu prea largi, dar foarte adanci, se delimiteaza de pronaos prin stalpi marginali cuprinsi in zidurile constructiei. Pronaosul este luminat de o fereastra in partea sudica, in partea nordica fiind cladirea chiliilor. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, dreptunghiulare, terminate in arc. in jurul lor, rame sculptate din tencuiala, imita ancadramentele de piatra. Pridvorul inchis este luminat de o fereastra la sud. in pridvor se intra din holul cladirii chiliilor printr-o usa de lemn de stejar sculptat, aflata in partea nordica. Intrarea din pridvor in pronaos se face printr-o usa din lemn larga, in doua canaturi, cu geamuri in partea superioara. Turla este infundata si amplasata pe pronaos.
Pictura
Executata in tehnica fresca de un pictor amator. in pronaos pe peretele din vest, deasupra usii, sunt pictati „Sfintii 40 de Mucenici“, iar in mijlocul peretelui, de la sud spre nord, gasim „Vindecarea orbului din nastere“, „Duminica Sfintilor Parinti“, „Duminica Sfantului Duh“ si „Duminica Tuturor Sfintilor“. Pe acelasi perete vestic, in partea superioara este pictata „Cina cea de Taina“. Peretele sudic al pronaosului are in partea de jos pictati diversi sfinti, iar in partea superioara „Duminica Mironisitelor“ si „Duminica Slabanogului“. Peretele din nord are pictate scenele: „inmultirea painilor“ si „Linistirea furtunii pe mare“.
Alte informatii
Cladirea in care se afla paraclisul, construita pe directia nord-sud, perpendiculara pe paraclis, este o constructie din zid cu parter si etaj. La parter are cerdac, sustinut de stalpi din beton si la etaj sustinut de stalpi din lemn. Este acoperita cu tabla din zinc. La circa 70 m nord de paraclis este inca o constructie din zid si lemn, in care se gasesc: trapeza, bucataria, camarile si magazia. Constructiile anexe gospodaresti se afla la 100 m nord de paraclis.Clopotnita din zid este construita tot la nord de paraclis.Incinta are in partea sudica un gard inalt din scandura, care are si acoperis.
Cele trei cruci de pe Movila pot avea multiple explicaTii, reprezentand fie cele trei cruci de pe Golgota, fie Sfanta Treime, fie cele trei provincii romanesti.
Femeia din bronz, care cantareste cateva zeci de tone, este simbolul Daciei Traiane, prezentata cu ambele maini ridicate deasupra capului rupand diabolicul act Ribentrop-Molotov privind cedarea Basarabiei, uitandu-se spre harta Moldovei cu cetaTile de pe malul Nistrului: Hotin, Soroca, Orhei,Tighina, Cetatea Alba si Chilia, visand si nadajduind reintregirea neamului romanesc.