Manastirea ”Sfantul Ierarh Nicolae”

Situat la nord-vest de municipiul Vaslui, in satul Fastaci, comuna Cozmesti, acest sezamant spiritual ortodox, in prima sa forma, a fost ctitorit in sec. XVII de familia Palade, iar in actuala biserica a fost zidita de Voievodul Mihail Racovita in anul 1721. Manastirea exista si in anul 1694 fiind inzestrata inca de atunci cu mosii si sate. in unele lucrari existente la Episcopia Husilor, se arata ca in anul 1809 manastirea Fastaci din tinutul Vaslui, tinea de manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai si apoi a fost inchinata manastirii Frumoasa din Iasi. Arhimandritul Ioasaf Blandu a construit in 1834 cladirea staretiei si chiliilor, clopotnita si zidul inconjurator. in anul 1864, a devenit biserica de mir, in 1918 statul a infiintat aici un orfelinat, iar dupa 1990 edificiul a redevenit manastire, ca manastire de calugari, ca in final, din anul 1993 sa devina ceea ce este si in zilele noastre adica manastirea de maici cu hramul ”Sfantul Ierarh Nicolae”, iar stareta este Monahia Paraschiva Chelaru. Biserica este din zid in plan treflat, cu spatiul compartimentat in altar, naos, pronaos si pridvor. Absida cilindrica a altarului este luminata de o fereastra mare la est si cate una mai mica la sud si nord. Catapeteasma este din lemn de tei cu o foarte frumoasa ornamentatie sculpturala aplicata, in care predomina elementele vegetale. in sistemul de boltire predomina calotele sferice. Naosul este luminat pe mijlocul absidelor de cate doua ferestre mari, pe care se suprapun alte doua, mai mici. La limita cu pronaosul mai are cate o fereastra pe zidurile din sud si nord. Pe naos este o turla mare deschisa, circulara in interior si octogonala in exterior. in pridvor se intra prin vest, pe o usa de lemn in doua canaturi, cu geamuri in partea superioara. Din pridvor in pronaos se intra pe o usa masiva din lemn de stejar, cu intarituri metalice. Pardoseala din biserica este din marmura, iar in pridvor din placi de ceramica. Acoperisul este din tabla zincata. Pictura este realizata in tehnica fresca, iar la intarea in pronaos, pe dreapta (peretele vestic), este tabloul votiv al ctitorului Mihail Racovita (1721) tinand biserica in mana dreapta si Iisus Hristos care binecuvinteaza biserica. Turnul clopotnita, construit in sudul bisericii, este inalt de 50 m, avand 2 etaje cu gang de intrare. Corpul de cladire pentru staretie, cateva chilii, trapeza si bucataria se afla in vestul bisericii, in imediata apropiere de ea. Incinta este imprejmuita cu un zid de piatra, inalt de peste 3 m.

Acces/Localizare
Este situata la nord-vest de Vaslui, soseaua Vaslui-Negresti, la km 21 ramificatie stanga Balesti. Asezamantul este construit in sat, pe drumul central al asezarii. Spre sud de manastire sunt dealurile Chetrestilor si Raduestilor. La punctul Magura din apropiere, pe piscul cel mai inalt al padurii, numit si Salbaticul, pentru ca acolo a trait un om retras de lume, stefan cel Mare si-a regrupat trupele in urma luptei de la Valea Racovei si de aici a pornit noua lupta de la Podul inalt. Se spune ca aici ar exista niste beciuri din acel timp, care au servit pentru aprovizionarea trupelor.

Istoric
Prima biserica a fost ctitorita in secolul al XVII-lea de familia Palade. Actuala biserica a fost zidita de Voievodul Mihail Racovita in anul 1721 (in a treia sa domnie intre 1715-1726). Satul Fastaci a fost dat din 1641 lui Racovita Cehan, al doilea logofat, si sotiei sale Teofana.
Manastiea exista si in anul 1694, martor stand actul de hotar al lui Mardare si Talpes Vornicul, care spune ca a ales 70 de pamanturi, alaturi cu Baltenii si manastirea.
Voievodul Mihai Racovita a inzestrat manastirea cu mosii si sate. in unele lucrari existente la Episcopia Husilor, se arata ca in anul 1809 manastirea Fastaci din tinutul Vaslui, tinea de manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai si apoi a fost inchinata manastirii Frumoasa din Iasi. Arhimandritul Ioasaf Blandu a construit in 1834 cladirea staretiei si chiliilor, clopotnita si zidul inconjurator.
in 1850-1851 arhiereul Chiril Simachi, a renovat biserica punandu-i acoperis nou din tabla, pardoseala de marmura, o noua catapeteasma si pictand-o. O mare furtuna declansata in 1881 a rupt acoperisul, care a fost refacut cu bani de la stat.
in 1864, a devenit biserica de mir. in 1918, statul a adus aici un orfelinat. Dupa 1990 manastirea a fost reinfiintata ca manastire de calugari, dar dupa 1993 a devenit manastire de maici.

Date tehnice/Biserica
Biserica este din zid in plan treflat, cu spatiul compartimentat in altar, naos, pronaos si pridvor. Absida cilindrica a altarului este luminata de o fereastra mare la est si cate una mai mica la sud si nord.
Catapeteasma este din lemn de tei cu o foarte frumoasa ornamentatie sculpturala aplicata, in care predomina elementele vegetale. in sistemul de boltire predomina calotele sferice. Naosul este luminat pe mijlocul absidelor de cate doua ferestre mari, pe care se suprapun alte doua, mai mici. La limita cu pronaosul mai are cate o fereastra pe zidurile din sud si nord. Pe naos este o turla mare deschisa, circulara in interior si octogonala in exterior.
Naosul se delimiteaza de pronaos printr-un zid care duce pana la bolta, cu o larga deschidere in arc. Pronaosul are o boltire semicilindrica. si pe pronaos este o turla deschisa, tot cilindrica in interior si octogonala in exterior.
Pridvorul, in partea superioara se termina cu doua calote sferice, simetrice fata de axul central al bisericii. in pridvor se intra prin vest, pe o usa de lemn in doua canaturi, cu geamuri in partea superioara. Din pridvor in pronaos se intra pe o usa masiva din lemn de stejar, cu intarituri metalice. Pardoseala din biserica este din marmura, iar in pridvor din placi de ceramica. Acoperisul este din tabla zincata.

Pictura
Este realizata in tehnica fresca (dupa reparatiile terminate in 1977), de pictorul Vasile Pascu din Focsani. La intarea in pronaos, pe dreapta (peretele vestic), este tabloul votiv al ctitorului Mihail Racovita (1721) tinand biserica in mana dreapta si Iisus Hristos care binecuvinteaza biserica.

Alte informatii
Turnul clopotnita, construit in sudul bisericii, este inalt de 50 m, avand 2 etaje cu gang de intrare. Corpul de cladire pentru staretie, cateva chilii, trapeza si bucataria se afla in vestul bisericii, in imediata apropiere de ea.
Incinta este imprejmuita cu un zid de piatra, inalt de peste 3 m.

Proprietati
Teren arabil – 10 ha.
Teren arabil Falciu – 10 ha.
Biserica+casa egumeneasca+clopotnita – 0,90 ha.
Dependinte gospodarie – 0,60 ha