GALERIE FOTO

Biserica Parohiala “SF.VOIEVOZI” din Negreşti, Protopopiatul Vaslui

Istoricul comunităţii parohiale

• • Numele parohiei şi protopopiatul din care provine: Parohia Negreşti 2, protopopiatul Vaslui
  • Numele localităţii (+toponimie): Negreşti are originea numelui de la boierul Negrea
  • Prezentare generală a localităţii

Satul Negreşti se află aşezat pe o costişă, pe stânga râului Bârlad, fiind despărţit de târgul cu acelaşi nume de un pârâiaş. Prima atestare documentară a localităţii Negreşti datează din 1590-1591, când, împreună cu Sloboziani şi Răceşti aparţineau nepoţilor logofătului Tăutu şi lui Toader Logofăt.

Târguşorul Negreşti a fost înfiinţat în anul 1835, când proprietarul a obţinut de la Mihai Sturza Voievod un hrisov pentru întemeiere. „Aşezământul” definitiv de târguşor a fost dat la 5 iulie 1845 de către proprietăreasa Eufrosina Roset, care acorda printre altele scutire de bezmăn pentru feredeu, sinagogi şi cimitir.

În anul 1872 Negreştii era reşedinţa comunei cu acelaşi nume, din care mai făceau parte satele: Bahna, Căzăneşti, târguşorul Negreşti, Rediul Mogâldei şi Valea Mare. În toată comuna erau 2160 locuitori.

Istoricul bisericii parohiale

Istoricul zidirii

În anul 1957 biserica de lemn a fost mutată din centrul localităţii Negreşti pe locul unde se află astăzi, în cimitirul oraşului. Anul construcţiei acestei biserici nu se cunoaşte şi de aceea, cu privire la vechimea ei, sunt mai multe supoziţii. În repertoriul monumentelor moldovene este consemnată ca fiind construită în anul 1800 sau 1837. Este posibil ca în anul 1800 biserica să fi fost reconstruită, deoarece era menţionată în catagrafia pe anul 1809. Construirea ei în anul 1800 este confirmată de anuarul din 1934, celelalte anuare  menţionând că nu se ştie când a fost construită.

În Recensămintele din anii 1772-1774 în localitatea Negreşti sunt menţionaţi trei preoţi (Toader Mogâlde, popa Arsăni şi popa Toader) şi doi diaconi (Constantin şi Matei). Prezenţa acestora la Negreşti nu mai pune la îndoială faptul că la acea dată exista în Negreşti cel puţin un locaş de cult. În anuarul din 1909 nu se menţionează anul când a fost construită. Preot paroh la aceasta biserica era Gheorghe Mogoş. Se mai consemnează că biserica a fost reparată în anul 1878.

Arhitectura bisericii

În forma actuală biserica de lemn din cimitirul oraşului Negreşti se păstrează din anul 1957, când a fost strămutată aici. Cele două abside laterale au acoperişul în formă de bulbi, înveliţi cu tablă bătută în solzi. În vârful acestora şi la extremităţile coamei sunt amplasate cruci înfipte în bolduri tăbluite. Planul locaşului din Negreşti este treflat, cu absidele laterale pentagonale şi absida altarului pe cinci laturi, decroşat, iar pronaosul dreptunghiular. Ca elemente constructive de lemn s-au păstrat corzile fasonate de la capete. În peretele de bârne de la sudul absidei altarului a fost decupata o uşă prin care se comunică cu exteriorul.

Din anul 1990, 2 februarie, când s-a reînfiinţat Parohia Negreşti 2, fiind numit paroh preotul Drăgan Liviu la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, de la Cimitir, biserica a avut parte de mai multe reparaţii. O mică bibliotecă parohială, care să ofere cărţi religioase, a fost înfiinţată în acest an.

În anul 1991 s-a înlocuit gardul, s-a înlocuit chilerul (din lemn) de la intrarea în Biserică cu un pridvor ataşat de Biserică, construit din cărămidă refractară, cu 4 metri lungime, 6 m lăţime, 6 m înălţime, fiind acoperit cu tablă zincată. A fost turnat beton în jurul bisericii şi s-au făcut trotuare.

În 1996 s-a construit capela mortuară, casa de prăznuire şi troiţa.

În anul 2002 s-au efectuat lucrări de reparaţii capitale constând în fortificarea temeliei şi s-a îmbrăcat în lambriu din lemn în totalitate, atât în interior cât şi pe exterior. Lucrările acestea au durat 3 luni, urmând imediat şi resfinţirea de hramul Bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”. Sfinţirea s-a făcut de Prea Sfinţitul Ioachim Vasluianul, protopop pr. Irina Vasile, paroh pr. Drăgan Liviu şi un sobor de 12 preoţi. Cu ocazia resfinţirii s-a descoperit că Biserica a avut hramul „Sfântul Nicolae” şi s-a hotărât să se sărbătorească ambele hramuri, cu cei 3 ocrotitori: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril (8 noiembrie) şi Sfântul Nicolae (6 decembrie).

• Pictura bisericii

În perioada 2005-2014 s-au făcut lucrările de pictură, constând în icoane pe lemn, pictor bisericesc fiind prof. Pandele Petrică, din oraşul Negreşti.

• Obiecte vechi de cult, manuscrise şi cărţi vechi

O parte din zestrea bisericii de lemn din Negreşti a fost depozitata la Huşi, în Palatul Episcopal. Printre piesele depozitate aici menţionăm pomelnicul familiei preotului Comănescu, scris cu slove chirilice, datând din anul 1861 şi un Antimis din vremea mitropolitului Veneamin. Tot aici se află şi colecţia de carte veche românească, datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Clopotniţa bisericii adăposteşte o toacă de lemn şi două clopote, unul turnat în anul 1900 în oraşul Roman, iar celălalt turnat în anul 1962.

• Alte înscrieri sau inscripţii

Două pietre de mormânt din cimitir datează din anii 1860 şi respectiv 1885. Ultima dintre acestea are sculptat pe chenar un registru de flori, iar în partea superioara soarele şi luna antropomorfizate, de o parte şi de alta a crucii.

• Preoţi parohi cunoscuţi: pr. Toader Mogâldea, popa Arsăni, popa Toader, pr. Gheorghe Mogoş, pr. Vuza, pr. Niţulescu Neculai, pr. Mocanu Iulius, pr. Gheorghiu Andrei, pr. Irina Vasile şi, actual, pr. Drăgan Liviu.
• Epitropi: Hodorcă Gheorghe, Pavăl Gheorghe, Chiriluţă Mihai, Nedelea Neculai.
• Cântăreţi: Mertic Mihai, Drujă Alexandru, Gorgan Mihai.
• Cimitirul parohial este al întregului oraş şi are o suprafaţă de 14057 mp.