Parohia Bogdana

Parohiei comunei Bogdana îi erau arondate trei lăcașe de cult: biserica Sfântul Nicolae, Bogdana de Jos; biserica Sfinții Trei Ierarhi din Bogdana de Sus și biserica cu hramul Schimbarea la Față din satul Găvan (odinioară cătunul Similișoara).  Astăzi parohia Bogdana are o altă structură eclesiastico-administrativă. Parohia cuprinde în continuare cele două lăcașe de cult din satul Bogdana (biserica Sf. Nicolae; biserica Sfinșii Trei Ierarhi) – satul fiind din vechime împărțit în Bogdana de Sus și Bogdana de Jos cunoscut anterior cu numele de Zvistelestii/Vistelestii * [Bogdana este împărțită de pârâul Bogdana în Bogdana de Sus și Bogdana de Jos]  – și biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din satul Suceveni.
BISERICA SFÂNTUL NICOLAE – BOGDANA DE JOS
Cunoscută ca cea mai veche dintre cele trei lăcașe de cult mai sus pomenite, mai veche și anterior datei de 21 noiembrie 1738* când apare pomenit satul Bogdana, biserica cu hramul Sfântul Nicolae din Bogdana de Jos a fost reconstruită de un razeș din sat, Agapie Paliciu. La locul cunoscut odinioară în sat, la “țintirim”, căci a existat între anii 1860-1878 un cimitir al satului Bogdana de Jos arondat bisericii Sfântul Nicolae, aceasta s-a construit, cum spune I. Antonovici, între anii 1680-1700 de un razeș, anume Constantin Budacu, care murind a și fost înmormântat în biserică după datina “vechiului drept ctitoricesc”.  Această construcție din lemn a ars de pojar (a ars într-un incendiu puternic) în anul 1736. Pe locul ei s-a construit o altă biserică de lemn ridicată prin osteneala țăranului razeș Agapie Paliciu. Noul lăcaș de cult s-a deteriorat în timp și la 1818 a fost construită o noua biserică, din paiantă și lut, dar nu pe vechiul amplasament al celei construite de Agapie Paliciu. Noua construcție de la 1818 s-a ridicat „… cu vreo zece metri mai spre apus de aceea, de către obștea sătenilor, între care au fost mai ales:Vasile Teletin, Gheorghie Teletin, Ion Buta, Savin Barca, Lupu Gramada, Iacob Hondru, Emandachi Chelmu… și osârduitor preotul Ștefan Bole.”  La 1863 acestei biserici i s-au facut unele reparații și „s-a acoperit cu tinichea”. Mai apoi, la 1875 a fost refăcut total „Sfântul Pristol” (sfantul altar), la 1886 s-a adăugat acestei biserici și o clopotniță cu cheltuiala schimonahului Teodot Crețu, iar la 1893 s-au făcut intervenții asupra dușumelei bisericii.
Pentru o lungă perioadă de timp lipsesc informații cu privire la intervențiile ce s-au mai făcut asupra lăcașului de cult cu hramul Sfântul Nicolae. Prin bunăvoința preotului paroh Oleg Ciubotariu s-au pus cap la cap o serie de date pentru a reconstitui evoluția istorică-temporală a bisericii Sfântul Nicolae.
Încă de la numirea sa ca preot paroh pentru biserica Sfântul Nicolae, sub oblăduirea P.S. Episcop Eftimie (Episcopul Romanului) părintele Oleg Ciubotariu a căutat să intervină pentru salvarea lăcașului aflat în acea vreme într-o stare deosebită de degradare, în acest sens, în anul 1985 s-a intervenit pentru reparații capitale asupra lăcașului monument istoric din Bogdana de Jos. Aceste reparații au constat în demolarea în întregime a pereților lăcașului, păstrându-se acoperământul din tablă și structura din căpriori a acoperișului. Pereții bisericii au fost reclădiți din bolțari (cărămizi de BCA) pe o temelie din beton armat. Cu sprijinul financiar al Episcopiei Romanului, în suma de 60.000 de lei și cu participarea voluntară a enoriașilor reclădirea bisericii Sfântul Nicolae s-a realizat în timp record de 3 (trei) săptămâni. „Toată suflarea satului Bogdana a participat (sub cordonarea preotului Oleg Ciubotariu) la durarea Sfântului Lacas” . Din mărturisirile repetate, făcute cu diverse ocazii, reclădirea noului lăcaș s-a facut în urma unui vis pe care l-a avut preotul. Preotul a mărturisit cu o evlavioasă credință că în vis i s-a arătat Sfântul Nicolae care i-a poruncit: „Dă-i drumul înainte! Nu te teme!” Acesta a fost, se pare, momentul hotărâtor privind intervențiile capitale asupra lăcașului, știut fiind că la data aceea, anul 1985 (în perioada regimului comunist) era interzisă ridicarea de noi lăcașe de cult. Autorizațiile și memoriile către autorități atrageau de cele mai multe ori imposibilitatea intervenției la timp pentru salvarea lăcașelor de cult și salvarea acestora de la ruinare și dispariție.
Această intervenție, singura posibilă și care a salvat de la pieire biserica Sfântul Nicolae a atras după sine și scoaterea lăcașului din circuitul patrimoniului național al monumentelor istorice. Doar locul unde s-a ridicat la 1818 biserica mai amintește de istoria veche a acestui lacas. Ca urmare a intervențiilor capitale s-a procedat la târnosirea noii biserici cu hramul Sfântul Nicolae de către P. S. Eftimie, Episcopul Romanului, săvârșită la 25 mai 1986.
Bisericii ridicată la 1985 i s-au făcut noi intervenții. Astfel, în anul 2007 prin grija enoriașilor oblăduiți de preotul paroh Oleg Ciubotariu s-a refăcut acoperișul din tablă al lacașului, neschimbat înca anterior anului 1985 (nu se știe să se mai fi schimbat acoperișul la biserică între 1893 și 1985). S-a intervenit asupra structurii din capriori de lemn și modificarea planului arhitectural general prin imbogațirea bisericii cu o turlă dispusă deasupra naosului. De asemenea la interior, cupola și întregul tavan a fost îmbrăcat în lambriu PVC. Clopotnțta veche a fost tăbluită și reîmbrăcată cu scândură din lemn de brad. Din vechea biserică de la 1818 au mai rămas doar cele 2 clopote vechi de la 1886.
BISERICA SFINȚII TREI IERARHI – BOGDANA DE SUS
Biserica Sfinții Trei Ierarhi din satul Bogdana de Sus, comuna Bogdana are o istorie zbuciumată. S-a desăvârșit construcția lăcașului la 1829 din paiantă și vălătuci de către clucerul Vasiel Chicoș, lucrările durând 2 (doi) ani, între 1827-1829 după mărturia făcută la 1858 lui Ioan Antonovici de catre Cleopatra Sișman, fiica clucerului Vasile Chicoș.
Biserica ridicată la 1829 avea un plan arhitectural de nava. La 1870 s-au executat unele lucrări de reparații asupra lacașului și i s-a adaugat o clopotnița de lemn pentru cele două clopote ale bisericii, lucrările acestea s-au realizat atunci cu sprijinul financiar al doamnei Luțica Hariasidi, proprietarul moșiei Suceveni. Tot în acea perioada, mai exact de pe la 1874 s-a hotărât de catre autorități ca la cimitirul bisericii Sfinții Trei Ierarhi din Bogdana să fie îngropați toți morții din satele Bogdana, Suceveni, Fântâna–Blănarului și Lacul–Babii.
La 1894 s-a procedat la reparația capitală a bisericii prin modificarea planului arhitectural. S-a trecut de la planul artitectonic de nava la planul de cruce grecească, biserica fiind largită, iar acoperișul de șindrilă a fost înlocuit cu unul din tablă. De asemenea, s-a intervenit și asupra clopotniței care “ fiind în stare proastă de tot, am dărâmat-o și s-a facut alta din nou dinaintea bisericei, lipită de trupul bisericei mai mărindu-se cu aceasta încăperea ei.”   Biserica a fost târnosită la 2 octombrie 1894.
Până la anul 1940 biserica Sfinții Trei Ierarhi din satul Bogdana nu a mai suferit alte modificări sau reparații, după cum ne spune pisania aflată chiar deasupra intrării în biserică. “Cu vrerea TATĂLUI, cu ajutorul FIULUI și cu săvârșirea SFÂNTULUI DUH, TREIMEA cea de o ființă și nedespărțită ridicatu-sa acest Sfânt Lăcaș în anul 1829 de către clucerul Vasile Chicoș spre cinstirea mariților și întru-tot lăudaților Sfinți Trei Ierarhi. După scurgerea unui veacu și după ce în răstimp i s-au adus câteva merimetisiri (reparații) cutremur din 10 noiembrie 1940 clădindu-sa pe temelie de piatră prin osteneala enoriașilor, darnicia credincioșilor și mai vârtos cu ajutorul Ministerului Cultelor (…..șters numele regelui….)Patriarh al țarei I. P. S. Nicodim Munteanu, Episcop al Hușilor P. S. Grigore Leu, paroh al Bisericii P. C. preot N. Negruș și presedinte al comitetului de construcție prof. Constantin Teodor Moroșanu. Sfințitu-sa această Biserică de catre P. S. Episcop Grigorie Leu încunjurat de un sobor de preoți…”.*
Actul  de sfințire dat în 2006  pentru slujba de târnosire săvârșită de către P. S. Părinte Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Hușilor la acea dată, contrazice data din pisania bisericii: “Cu vrerea TATĂLUI – în anul mântuirii 1936, s-a construit biserica cu hramul “Sfinții Trei Ierarhi”  și “Adormirea Maicii Domnului” de către enoriașii satului în frunte cu preotul Neculai Negruți”. *
Coroborate cele două documente ne arată că în prima jumatate a secolului XX s-a ridicat în satul Bogdana biserica cu Hramul Sfinții Trei Ierarhi, lăcaș de cult în care slujește astăzi preotul paroh Ciobanu Robert Constantin. Lăcașul ridicat atunci, între anii 1936-1940, străjuiește și astăzi asupra credinței enoriașilor satului Bogdana.
Din 1940 și până în 2010 s-au făcut o serie de intervenții asupra bisericii. Astfel, în anul 1978 preotul paroh Oleg Ciubotariu a trecut la executarea unor lucrări imperios necesare la acea vreme. S-au îmbrăcat pereții cu plasa de sârmă sudată menită a consolida și întări rezistența pereților și implicit a acoperișului lăcașului. În anul 2002 s-a recurs la schimbarea tablei acoperișului bisericii, s-a consolidat structura de rezistență a lăcașului, iar în interior cupola bisericii a fost îmbrăcată în lambriu PVC. Toate aceste intervenții, finalizate în cursul anului 2002, s-au făcut pe cheltuiala enoriașilor și a preotului, neprimindu-se niciun ajutor din altă parte. Întreaga investiție a ajuns la suma de 50.000 RON.