Project Description
PREOT SLUJITOR
ADRESĂ
Sat Stejaru,
Com. Pungești, JUD. VASLUI
PREZENTARE
Parohia Pungești – Filia Stejaru
Istoricul bisericii din Stejaru este strans legata de o veche familie razaseasca de pe Valea Racovei. La inceput satul Stejaru s-a numit cotuna Porcaretu, denumire luata de la turmele de porci ale razesilor din Lipova, care toamna si iarna le aduceau aici pentru a le hrani cu ghinda si jarul de la padurile seculare din imprejurimi. Aici Chiriac Popa a cumparat pamanturi de la mai multi razesi din Lipova si Odobesti si s-a asejat intr-o poiana, in jurul lui a mai strans cativa locuitori, formandu-se cotuna Porcaretu. La batranete, Chiriac Popa s-a calugarit impreuna cu cea de-a doua sotie , Elena. El s-a numit Chesarie din calugarie, iar ea Eugenia(Evhenia). Au cladit pe a lor cheltuiala biserica in anul 1841. Astfel a luat fiinta un schit care apartinea de manastirea Valea Hogii, care era in apropiere(9 km).
La inceput schitul a fost de calugari, dar, murind intemeietorul lui,Chesarie schimonahul, sotia sa, care ,desi era calugarita, tot aici vietuia, a adus in locul calugarilor maici, iar schitul a fost transformat in schit de calugarite.
Un fiu de-a lui Chesarie Popa din prima casatorie, Vasile,dupa ce s-a casatorit, neavand copii, s-a calugarit la manastirea Neamt. Dupa moartea tatalui sau, Chesarie schimonahul, a venit la schitul Porcaretu unde a slujit o vreme ca preot, dar, neampacandu-se cu mama s-a vitrega, a fost nevoit sa se intoarca la manastirea sa de metanie, Neamt.Dupa ”legea secularizarii averilor manastiresi” data de Cuza, si schitul Porcaretu a fost afectat fiind desfiintat.Pamantul schitului fusese facut danie de schimonahia Eugenia unui oarecare Panainte Dobrea.Dupa moartea Eugeniei, Parintele Natanail a venit de la manastirea Neamt si a inceput sa se judece cu Panainte Dobrea, proces pe care l-a castigat printr-o hotarare a Curtii de Apel din Iasi in 1866. In 1873 un nepot de-al intemeietorului schitului termina cursul de patru clase al Seminarului din Husi si, in 1874, este hirotonit pe seama parohiei Porcaretu. Este vorba de preotul Ioan stefan Popescu, care consemneaza istoricul bisericii pe doua minee (ianuarie si mai) donate de el.
Parintele Ioan stefan Popescu slujeste impreuna cu unchiul sau, ieromonahul Natanael, pana in 1884, cind cel din urma se intoarce la manastirea Neamt unde si moare.Dupa trecerea la cele vesnice a parintelui Ioan stefan Popescu, parohia Porcaret n-a mai avut un preot al ei, deoarece nici unul dintre fiii parintelui n-a urmat preotia. Satul fiind foarte mic, nu putea sa sustina material un preot. Astfel, mai multa vreme, Porcaret ,devenit Stejaru in perioada comunista, a fost filie a mai multor sate invecinate mai mari, dar cel mai mult cu satul Doagele.
Dupa trecerea la calendarul iulian indreptat, satul Porcaret a tinut pasul cu intreaga Biserica romaneasca, dar nu acelasi lucru a facut si satul Doagele. Biserica stilista nefiind recunoscuta de statul comunist, doganii au trebuit sa aiba preot pe nou care facea slujbele si la filia Stejaru(Porcaret). Dupa 1989 deschizandu-se oportunitatea pentru dogani sa-si aduca preot pe vechi, credinciosii din satul Stejaru au cerut Episcopiei Romanului si Husilor sa se alipeasca parohiei Pungesti si asa este pana astazi. Biserica satului Stejaru este construita din piatra in stil treflat. Acoperisul era la inceput obisnuit fara nici o particularitate in afara de cele doua cruci pe coama care-l strajuiau. Din informatiile pe care le detinem, la inceput a fost acoperit cu sindrila, iar mai tarziu cu tabla. Ulterior acoperisul a fost modificat si construit in stil stefanian cu poala franta, adaugandu-i-se o turla centrala. in partea de vest biserica este sprijinita de doi contraforti din piatra, probabil datorita unor alunecari de teren.
Are si un pridvor construit ulterior constructiei bisericii din lemn la inceput, mai apoi din zid.
Interiorul este mic, adaptat nevoilor imediate ale locuitorilor satucului. inainte de renovare nu avea decat o bolta semisferica deasupra naosului. Astazi prezinta o bolta semicirculara dintr-o parte in cealalta a bisericii cu o turla pe naos.
Catapeteasma dateaza de la prima sfintire a bisericii. Are a pictura bizantina lucrata in ulei de un pictor necunoscut. Nu contine elemente de sculptura.
Astazi biserica este intr-o stare buna, mai ales dupa ultimile reparatii din 2009-2010.