Parohia Tatomireşti

Istoricul comunităţii parohiale

– Numele parohiei şi protopopiatul din care face parte: În prezent, parohia Tatomireşti face parte din protopopiatul Vaslui. Are în componenţă satele Tatomireşti şi Măcreşti (unde se află biserica monument istoric), Rateşu Cuzei (unde se află casa parohială) şi Rebricea, ultimele două fiind filii.

– Numele localităţii ( + toponimie): Localitatea Tatomireşti era cunoscută înainte de 1487, avându-şi numele de la boierul Tatomir. Cătunul Măcreşti (extensie a satului Tatomireşti) îşi are numele de la locuitorii clăcaşi împroprietăriţi aici dar veniţi din Măcreşti, comuna Zăpodeni. Satul Rateşu Cuzei există oficial din 1924; numele satului provine de la un han (rateş) făcut de Ioniţă Cuza înainte de de 1778, menţionat în 1811, refăcut de Iordache Cuza între anii 1833 – 1836 şi ruinat în 1889. Satul Rebricea (denumire apărută după 1950) apare în actele mai vechi, datorită aşezării sale geografice, drept Gura Văii.

– Prezentare generală a localităţii: Parohia Tatomireşti este situată pe teritoriul comunei Rebricea, judeţul Vaslui. Satul Rebricea este aşezat la contactul versanţilor estici ai dealurilor Crăciuneşti şi Rebricea cu valea pârâului Rebricea care străbate comuna ca o axă centrală pe direcţia Nord – Sud. Puţin mai la Sud, pe aceeaşi axă, se află satul Rateşu – Cuzei, situat la contactul dintre versantul estic al dealului Rebricea şi aceeaşi vale a pârâului Rebricea. Ambele sate sunt paralele cu calea ferată care uneşte oraşele Vaslui şi Iaşi şi sunt străbătute de şoseaua modernizată ce leagă cele două oraşe. În nord-estul comunei, pe valea pârâului Tatomireşti, între dealurile Tatomireşti şi Fagului, se află satele Tatomireşti şi Măcreşti. Apariţia şi dezvoltarea parohiei se datorează în principal existenţei satelor constituie de o parte şi de alta a vechiului drum, „Drumul Bârladului”, care trecea odinioară pe traseul Tecuci – Bârlad – Iaşi, prin Scânteia. Satul Rebricea se află la jumătatea distanţei dintre oraşele Iaşi şi Vaslui. Evoluţia, atât dimensională cât şi economică a satelor din comună, este destul de lentă, poziţia geografică şi lipsa resurselor naturale deosebite conferindu-i zonei un caracter pur agricol. Datorită distanţelor relativ mici faţă de oraşele Vaslui şi Iaşi, precum şi a legăturilor de transport cu aceste oraşe, la care s-a adăugat dezvoltarea industrială a celor două oraşe în perioada comunistă, majoritatea populaţiei a început să lucreze în exterior, practicând navetismul, ceea ce a avut drept consecinţe îmbătrânirea  populaţiei din unele sate şi inexistenţa unor unităţi de producţie cu alt profil decât cel agricol.

Istoricul bisericii parohiale

– Istoria zidirii ei: Biserica parohială „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită din piatră, în 1792, de către postelnicul arghire Cuza şi soţia sa, Ilinca, fiica vornicului Lupu Costache, ca paraclis de curte. Lăcaşul a fost reparat în 1834 de către fiul ctitorului, aga Iordache, după un plan al arhitectului I. Fogaraş. Biserica a fost reparată radical de noul proprietar, Nicu Lupaşcu, în anul 1888, când a fost construită şi clopotniţa de lemn, în partea de N-V a bisericii, după planul obişnuit al clopotniţelor de la ţară. În anul 1896, biserica a fost reparată atât la interior cât şi la exterior, fiind redeschisă la 22 decembrie 1896. La 1908, biserica, subvenţionată de comună, necesita reparaţii, conform raportului inspectorului eparhial, în care se constata faptul că pictura tâmplei trebuia restaurată. Lăcaşul a fost reparat abia în anul 1939. În 1954, ca urmare a cutremurului din 1940, au fost adăugaţi doi contraforţi pe faţada de vest, pentru a prelua greutatea pereţilor, afectaţi şi de înclinarea terenului. Reparaţiile au fost realizate de meşteri pietrari din satul Şcheia, judeţul Iaşi. Lăcaşul a fost redeschis la 21 noiembrie 1960.

– Arhitectura: Monumentul prezintă un plan triconc, cu abside laterale semicirculare, fără turn, acoperiş de tip şarpantă, învelit cu şindrilă. Se individualizează prin paramentul de piatră al faţadelor, cu soclu profilat, lesene şi cornişă subliniată de muluri în retragere. Gheorghe Balş, membru al Comisiunii Monumentelor Istorice, aprecia în 1933 că „exteriorul bisericii, în simplicitatea ei, nu este lipsită de proporţie”, iar interiorul era, iniţial, înzestrat cu oale de rezonanţă şi decor cu „flori de ipsos” pe bolţi, realizate în stuc.

– Pictura: Biserica este văruită într-un albastru deschis, având doar câteva motive florale deasupra absidelor. În schimb, catapeteasm se distinge prin fineţea sculturii şi a picturii. Tâmpla şi icoanele de epocă (sec XVIII-XIX, ulei pe lemn, şcoală rusă) sunt atacate de carii active. Catapeteasma a fost restaurată în 1939 de către T. Andone, delegatul Comisiunii Monumentelor Istorice, conform unor însemnări de pe tâmplă.

– Obiecte vechi de cult: Biserica mai păstrează un epitaf pictat de o rară frumuseţe cu scriere în chirilică, câteva sfeşnice din bronz, o iconiţă argintată de-a Sfântului Sofronie cu scriere în greceşte, un candelabru şi două clopote (70 kg şi 30 kg) din bronz.

– Manuscrise şi cărţi vechi: Parohia Tatomireşti a avut un puternic fond carte veche religioasă, concretizat într-o vreme în bibliotecă parohială, din care titluri din sec. XVII-XVIII, cu însemnări ale ctitorului, se află astăzi în colecţiile Muzeului eparhial din Huşi şi judeţean din Vaslui. Din ceea ce s-a mai păstrat enumerăm următoarele cărţi scrise în chirilică: un vecernier cu notaţie psaltică, un Octoih, un Apostol, părţi dintr-un Molitfelnic, etc.

– Pomelnice şi alte înscrieri sau inscripţii: Actul de ctitorie este confirmat de inscripţia de pe piatra de mormânt, aflată în pronaosul bisericii: „a me biserică, ce am zidit-o în satul meu Tatomireşti, unde se prăznueşte hramul Adormirea Maicii Domnului…”.

– Şirul preoţilor parohi: Numele care le-am găsit în arhiva parohiei (registre, boniere, chitanţiere ş.a.) sunt: Gavril Mighiu(1866-?), Ioan Axinte, Theodor Ciobotariu, Ştefan Ionescu, Gh. Gavriluţ (1925) Neculai O. Leonte (1939), Gh. Agafiţei (1948-1949), Th. Hanchevici (1949-1951), M. Ţigănuşu (1952), C-tin Burduja (1953-1961), Iancu Ciubotaru (1961-1964), N. Niţulescu (1964-1974), Ioan Juncu (1974-1983), Constantin Cârlescu (1983-1989), C. Buzdugan (1989-2005), Gabriel Donciu (2005-2011), Bogdan Vasile Luca (2011-prezent).

– Cântăreţi şi epitropi de seamă: Dintre epitropi menţionăm pe următorii: Iordache Cuza (+1846) – comis în 1836, ban în 1821 şi agă în 1831; Arghire Cuza, fiul agăi Iordache, a fost ultimul epitrop al bisericii din rândul familiei; Vasile Nicu şi Sava Stoleriu. Dintre cântăreţi amintim pe cantorii: Gavril Banu, Vasile Fotache, Ioan Zupu, Gheorghe Cocoş, Neculai Chiriac (+2013). Alţi oameni de seamă: boier Tatomir, Arghire Cuza, Iordache Cuza, Ermil Pangrati, avocat Marcel Bastaki, inginerul Temistocle Bastaki (ultimul proprietar al moşiei, evacuat de comunişti în 1946 ), locotenent colonel Miron Lupaşcu, inginerul Ilie Popescu, d-na Georgeta Ghica Lupaşcu, locotenent Adam Neştian, învăţător N. Roiu, D. Apetrei, Gh. Popa, d-na Odette, Ev. Pangrati.

1. Cimitirele: În parohia Tatomireşti există 4 cimitire. În satul Tatomireşti sunt 2 cimitire (~20000 mp fiecare): cel actual, în curtea bisericii – care numără morminte foarte vechi (1800-1880) şi de după 1980 -, şi altul părăsit (1880-1980), aşezat în afara satului, pe izlaz, la aproximativ 500 de metri de drumul comunal. În satul Rateşu Cuzei este un cimitir (~30000 mp) în curtea vechii bisericuţe ridicate în 1949 în cinstea Sfintei Parascheva. În satul Rebricea cimitirul (~25000 mp) se află în curtea bisericii „Duminica tuturor sfinţilor” situată în afara satului; deşi înfiinţat relativ recent, adăposteşte şi morminte cu vechime de peste 100 de ani.
2. Activităţi culturale şi filantropice în trecut
3. Profilul actual al parohiei

– Numărul de credincioşi: În prezent în parohie sunt aproximativ 400 de familii de creştini ortodocşi, numărând 1200 de suflete care aparţin de parohia Tatomireşti.

– Activităţi pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice ş.a.: Am înfiinţat şi susţinem activitatea unui cor bisericesc parohial pentru slujbele bisericeşti şi pentru diverse (mers cu colinda, urări de ziua onomastică, etc.). Organizăm pelerinaje pentru copii şi adulţi în perioada verii. Oferim mici cadouri copiilor, în special, dar şi tuturor participanţilor la slujbe în perioada sărbătorilor de iarnă. Organizăm agape cu ocazia diferitelor sărbători în cursul anului iar pentru cei morţi în special în Postul Mare. Desfăşurăm activităţi de catehizare în zilele de miercuri şi mai ales în apropierea praznicelor împărăteşti. Am înfiinţat o bibliotecă parohială. Coloborăm cu organizaţii cu fundament creştin (ex. Worldvision) în diferite proiecte benefice copiilor şi nu numai.

Date de contact ale parohiei: biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Tatomireşti, judeţul Vaslui; casa parohială din satul Rateşu Cuzei, comuna Rebricea, judeţul Vaslui.